Printre lucrurile care pot tulbura și distruge o familie, amintim mai întâi gelozia și ura. Cunoaștem foarte bine cazul celor doi frați din Geneza, Cain și Abel. Ambii aduc jertfe Domnului, dar Domnul privește cu plăcere doar spre jertfa lui Abel. Cain propune o ieșire la câmp, dar pe când ei erau acolo, „Cain s-a ridicat împotriva fratelui său Abel și l-a omorât.“(Geneza 4:8).
Lipsa respectului față de părinți duce și aceasta la tulburare și distrugere în familie. Dăm aici un exemplu, și anume pe Noe, care a început să fie lucrător de pământ și a sădit o vie. (Geneza 9: 20). Dar în versetele următoare citim: „A băut vin, s-a îmbătat și s-a dezgolit în mijlocul cortului său. Ham, tatăl lui Canaan, a văzut goliciunea tatălui său și a spus celor doi frați afară.“ (Geneza 9: 21-22).
Alteori atitudinea părtinitoare din partea părinților contribuie și ea la tulburarea sau distrugerea familiei. Tot în cartea Genezei avem o relatare despre Esau și Iacov, din care putem vedea sentimentele lui Isaac și ale Rebecăi în relația cu cei doi fii: „Băieții aceștia s-au făcut mari. Esau a ajuns un vânător îndemânatic, un om care își petrecea vremea mai mult pe câmp; iar Iacov era un om liniștit, care stătea acasă la corturi. Isaac iubea pe Esau, pentru că mânca din vânatul lui; Rebeca însă iubea mai mult pe Iacov.“ (Geneza 25: 27-28).
Rivalitatea și egoismul au și ele o stare de lucruri destructivă. În pasajul din Geneza 27, despre binecuvântarea lui Esau, asistăm la o substituire de persoană în vederea primirii binecuvântării. Dreptul îl avea Esau, dar pe când acesta era plecat la vânătoare, Rebeca, printr-un vicleșug, îl trimite pe Iacov ca să primească binecuvântarea. La sosirea lui Esau de la vânătoare, acesta află cele întâmplate și citim în versetul 41: „Esau a prins ură pe Iacov din pricina binecuvântării cu care-l binecuvântase tatăl său. Și Esau zicea în inima sa: ‹Zilele de bocet pentru tatăl meu sunt aproape și apoi am să ucid pe fratele meu Iacov.›“
Un alt lucru care tulbură este poligamia. Ne vom referi spre exemplificare la copiii lui Iacov din Geneza 30. Rahela, după ce conștientizează că nu îi poate face copii lui Iacov, a pizmuit pe soră-sa și a zis lui Iacov: „Dă-mi copii ori mor!“Iacov s-a mâniat pe Rahela și a zis:„Sunt eu oare în locul lui Dumnezeu, care te-a oprit să ai copii?“ ea a zis: „Iată roaba mea Bilha; culcă-te cu ea, ca să nască pe genunchii mei și să am și eu copii prin ea.“Și i-a dat de nevastă pe roaba ei Bilha; și Iacov s-a culcat cu ea. Bilha a rămas însărcinată și i-a născut lui Iacov un fiu.“ (Geneza 1b-5).
Alteori lipsa de disciplină duce la tulburare. Eli și Samuel au fost cei din urmă judecători ai lui Israel. În 1 Samuel citim despre felul în care Eli își mustră copiii. Acesta era foarte bătrân și a aflat cum se purtau fiii săi cu tot Israelul. A aflat și că se culcau cu femeile care slujeau afară la ușa cortului întâlnirii. El le-a zis: „Pentru ce faceți astfel de lucruri? Căci aflu de la tot poporul despre faptele voastre rele. Nu, copii, ce aud spunându-se despre voi, nu este bine; voi faceți pe poporul Domnului să păcătuiască. Dacă un om păcătuiește împotriva altui om, îl va judeca Dumnezeu; dar dacă păcătuiește împotriva Domnului, cine se va ruga pentru el? Totuși, ei n-au ascultat de glasul tatălui lor, căci Domnul voia să-i omoare.“ ( 1 Samuel 2: 23-25).
Alt lucru care tulbură și distruge familia este pofta sexuală, alteori incestul. În a doua carte a lui Samuel găsim un pasaj care relatează despre Amnon care curvește cu sora sa. Amnon era fiul lui David. Acesta o necinstește pe soră-sa Tamar după ce o ademenește printr-un vicleșug Apoi a început s-o urască. Împăratul David a aflat de întâmplarea aceasta și s-a mâniat foarte tare. (2 Samuel 13: 1-22).
Ambiția personală apare în alte situații. În cartea Judecători citim despre Abimelec și ambițiile acestuia. Cu câteva zeci de sicli acesta a cumpărat câțiva oameni fără căpătâi care au mers după el și „a ucis pe frații săi, fiii lui Ierubaal, șaptezeci de oameni, pe aceeași piatră. N-a scăpat decât Iotam, cel mai tânăr fiu al lui Ierubaal, căci se ascunsese.“ (Judecători 9:1-5).
În 2 Samuel avem un alt exemplu privitor la răscoala lui Absalom din pricina dorinței personale de a obține o funcție. Acesta râvnea să ajungă cu tot dinadinsul judecător în țară. Acesta a recurs la uneltire, iar despre ea citim: „Uneltirea căpăta putere și poporul se îndrepta în număr tot mai mare spre Absalom.“ (2 Samuel 15: 1-12).
Căsătoriile mixte au provocat și ele multă tulburare și distrugere. In cartea Neemia, ultimul pasaj relatează despre mustrarea pentru femeile străine. Se spune în pasaj: „Tot pe vremea aceea, am văzut pe niște iudei care își luaseră neveste asdodiene, amonite și moabite. I-am mustrat și i-am blestemat, am lovit pe unii din ei, le-am smuls părulși i-am pus să jure în Numele lui Dumnezeu, zicând: “Să nu vă dați fetele după fiii lor și să nu luați fetele lor de neveste nici pentru fiii voștri, nici pentru voi.“(Neemia 13: 23-25).
Materialismul este o altă cauză. Pavel îi scria lui Timotei despre aceasta în prima epistolă: „Căci noi n-am adus nimic în lume și nici nu putem lua cu noi nimic din ea. Dacă avem, dar, cu ce să ne îmbrăcăm, ne va fi de ajuns. Căci cei ce vor să se îmbogățească, dimpotrivă, cad în ispită, în laț și în multe pofte nesăbuite și vătămătoare, care cufundă pe oameni în prăpăd și pierzare. Căci iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor; și unii, care au umblat după ea, au rătăcit de la credință și s-au străpuns singuri cu o mulțime de chinuri.“ (1 Timotei 6: 7-10).
În cele din urmă, amintim învățătura falsă. Pavel îi scrie lui Tit despre acest lucru pentru a-l atenționa de faptul că „mai ales printre cei tăiați împrejur, sunt mulți nesupuși, flecari și amăgitori, cărora trebuie să li se astupe gura. Ei buimăcesc familii întregi, învățând pe oameni pentru un câștig urât, lucruri pe care nu trebuie să le învețe.“ (Tit 1: 10-11)
Prof. Tiberiu Lăpădătoni, Biserica Creștină Baptistă Speranța din Râmnicu Vâlcea