„Şi tot astfel şi Duhul ne ajută în slăbiciunea noastră: căci nu ştim cum trebuie să ne rugăm. Dar însuşi Duhul mijloceşte pentru noi cu suspine negrăite. Şi Cel ce cercetează inimile, ştie care este năzuinţa Duhului; pentru că El mijloceşte pentru sfinţi după voia lui Dumnezeu”. (Romani 8:26, 27).
În acest pasaj Biblia ne arată desluşit importanţa Duhul Sfânt în lucrarea de mijlocire în rugăciune pentru fiecare credincios creştin. Rolul Lui este de a stărui pe lângă Bunul Dumnezeu pentru nevoile noastre, spirituale şi pământeşti, care trebuie să fie după voia Tatălui Divin. Dumnezeu nu răspunde rugăciunilor acelora care sunt ambiţioşi, egoişti, care cer rău, cu gând să risipească în plăcerile lor (Iacov 4:3), ci răspunde celor ce-L cheamă cu toată inima (Psalmul 145:19). Dumnezeu are dorinţa de a împlini cererea tuturor oamenilor care strigă după ajutorul Său şi care vor să fie izbăviţi de sub puterea Întunericului.
Noi ştim că năzuinţele spirituale îşi au izvorul în Duhul Sfânt şi trebuie să ne dedicăm cu intensitate rugăciunii, trebuie să dăm la o parte lucrurile care ne-ar abate de la acest scop şi astfel, prin El, să putem avea o viaţă de rugăciune inspirată, călăuzită, susţinută în care să facem rugăciuni, cereri, mijlociri, mulţumiri pentru toţi oamenii pentru ca să vină la pocăinţă (2 Petru 3:9).
Cel Rău şi slăbiciunea naturii noastre umane vor încerca să ne facă să neglijăm acestă datorie, însă noi trebuie să rămânem neclintiţi în hotărârea de a ne disciplina în rugăciune şi de a nu trăi în lipsa ei.
Să ne rugăm ca viaţa şi inima fiecăruia dintre noi să fie stăpânite şi pline de Duhul Sfânt pentru ca rugăciunile noastre să capete trecere la tronul de milă şi de har al lui Dumnezeu, să avem putere în rugăciune, să fie duhovniceşti, inteligente, eficiente. Amin.
Liliana Popa, Biserica Creștină Baptistă „Speranța” din Râmnicu Vâlcea