„Fericit” este cel al cărui păcat este acoperit. Sensul primar al cuvântului, atât în ebraică, cât şi în greacă, este fericire. Fericire în adevăratul sens, pentru că persoana respectivă este încuviinţată de Dumnezeu. Acesta „nu se duce la sfatul celor răi, nu se opreşte pe calea celor păcătoşi și nu se aşază pe scaunul celor … [Read more…]
Există unele lucruri despre care omul crede că vor acoperi păcatul, dar care, de fapt, nu pot face acest lucru: Tăgăduirea păcatului: dacă cineva îşi tăgăduieşte păcatele toate zilele vieţii sale, aceasta nu-i va acoperi păcatele. „Căci toți au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu.” (Romani 3:23) „Dacă zicem că n-avem păcat, ne … [Read more…]
Să luăm în considerare natura păcatului. Ce este acesta? Păcatul este încălcare: „Oricine face păcat face şi fărădelege; şi păcătuieşte fărădelege.”(1 Ioan 3:4) Păcatul este nelegiuire: „Orice nelegiuire este un păcat: dar este un păcat care nu duce la moarte.”(1 Ioan 5:17) Păcatul este omitere: „Deci, cine stie să facă bine şi nu face, săvârşeşte … [Read more…]
Psalmul 32 este numit „Psalmul unui om făcut nou”. El este unul dintre cei şapte psalmi penitenţiali ai lui David, scris după păcatul său cu Batşeba, vizita lui Natan, pocăinţa şi iertarea sa. David este pentru noi un expert în această chestiune presantă şi personală a păcatului, pentru că el însuşi a fost un mare păcătos. … [Read more…]
1. Naşterea din nou este marele act divin al înnoirii păcătosului. Ea este lucrarea Duhului Sfânt în om. În discuţia pe care a avut-o cu Nicodim, Domnul Isus îi spunea: „Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă nu se naşte cineva din apă şi din Duh, nu poate să intre în împărăţia lui Dumnezeu” (Ioan 3:5-6). … [Read more…]
„…să alergăm cu stăruință în alergarea care ne stă înainte”(Evrei 12:1). Mare trăsătură remarcabilă a creştinului este că el are viaţă. Nu viaţa naturală, comună a trupului, ci noua viaţă născută din Duhul lui Dumnezeu, care-1 face o creaţie nouă. Iată câteva trăsături ale acesteia. Ea este: O viață energică – „Să alergăm”. Un om … [Read more…]
A auzit vorbindu-se despre Isus, a venit … Căci îşi zicea ea: „Dacă aş putea doar să mă ating de haina Lui, mă voi tămădui.” (Marcu 5:27-28) Am stat de vorbă cu cineva care își mărturisea păcatul frustării săvârșit în urma vizitării unei biserici micuțe de la țară. „Nici măcar nu am fost invitat … [Read more…]
Instituirea Cinei Domnului se găseşte în Matei 26:26-29; Marcu 14: 22-25; Luca 22:17.20; 1 Corinteni 11: 23-25. Creştinii din primul veac o administrau săptămânal după cum observăm din Fapte 20:7: „În ziua dintâi a săptămânii, eram adunaţi laolaltă ca să frângem pâinea”. A-i cunoaşte semnificaţia şi a o administra corespunzător este deosebit de important, lucrul … [Read more…]
„Răscumpărătorul tău este Sfântul lui Israel. El se numeşte Dumnezeul întregului pământ” (Isaia 54:5). Isus Cristos este Făcătorul bisericii, Răscumpărătorul ei, prin care ea este scoasă din captivitate, robia păcatului, cea mai rea dintre robii. El este cel care s-a logodit cu ea. El este Domnul oştirilor, care are o putere irezistibilă, o suveranitate absolută … [Read more…]
Biblia ne spune că: „A venit la ai Săi şi ai Săi nu l-au primit” (Ioan 1:11). Acest verset intensifică cele spuse în versetul 10. Aici este dezvăluită o ruptură de neînţeles, deosebit de dureroasă: „El era în lume şi lumea a fost făcută prin EL, dar lumea nu L-a cunoscut”. Lumea şi Isus Cristos … [Read more…]
În Zaharia 2:10 citim: „Bucură-te!…Căci iată Eu vin şi voi locui în mijlocul tău, zice Domnul.” Şi aici se are în vedere mântuirea escatologică, când Dumnezeu însuşi va locui în mijlocul poporului Său. Este interesant că acelaşi cuvânt pentru „locuit”, care apare aici în Biblia greacă, este folosit în Ioan 1:14 („Şi Cuvântul S-a făcut … [Read more…]
Şi Maria a zis: „Sufletul meu măreşte pe Domnul” (Luca 1:46). Acesta este limbajul Bibliei ebraice, aşa cum constată toţi comentatorii. Părinţii bisericeşti au tras de aici concluzia că Dumnezeul Vechiului Testament trebuie să fie unul şi acelaşi cu Dumnezeul Noului Testament. Putem însă să arătăm şi mai exact relaţia cu Vechiul Testament, căci de … [Read more…]
„Toată puterea Mi-a fost dată în cer şi pe pământ. Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Şi învăţaţi-i să păzească tot ce v-am poruncit. Şi iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului.” (Matei 28:18-20) Responsabilitatea tuturor credincioşilor … [Read more…]
„Cartea neamului lui Isus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam.” Matei 1:1 Genealogia lui Isus Cristos nu constituie un pământ sterp pentru predicare și învățătură. Aceasta dă roadă bogată pentru oricare persoană care va căuta rădăcinile lui Isus. Ce ne arată această genealogie? Genealogia lui Isus Cristos arată ca Isus este moștenitorul legal al … [Read more…]
„Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică”. Ioan 3:16 Domnul Isus Şi-a întins mâinile, iar soldaţii romani L-au pironit pe o cruce de lemn. Durerea a fost îngrozitoare. Domnul Isus era răstignit. Mulţimea … [Read more…]
„Voi însă sunteţi o seminţie aleasă, o preoţie împărătească, un neam sfânt, un popor pe care Dumnezeu Şi l-a câştigat ca să fie al Lui, ca să vestiţi puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată.” (1Petru 2:9) Dumnezeu nu este proprietatea nici unui popor. Oamenii ar trebui să-şi dorească … [Read more…]
„Şi acum, Tată, proslăveşte-Mă la Tine Însuţi cu slava pe care o aveam la Tine, înainte de a fi lumea.” – Ioan 17:5 Acest verset ne spune că sunt unele lucruri care au fost ţinute ascunse de la întemeierea lumii. Sunt unele lucruri care au fost ascunse, ținute în taină, înainte ca lumea să fi fost făcută. … [Read more…]
Problema relaţiei pe care un credincios o are cu Legea lui Dumnezeu este foarte importantă. „A fi sub Lege” (Romani 6:14), într-un anume sens, îl exclude pe credincios de la primirea harului ce vine prin Evanghelie, ceea ce înseamnă, în ultimă instanţă, că omul este sclavul condamnării şi puterii păcatului. Prin urmare, în sensul acesta … [Read more…]
Creştinismul – ca mişcare – îşi datorează originea persoanei şi lucrării lui Isus Cristos. Scriptura declară că Isus Cristos este înţelepciunea lui Dumnezeu(1Corinteni 1:30; Efeseni 3:10-11; Coloseni 2:2-3); este revelaţia desăvârşită a naturii şi persoanei lui Dumnezeu (Ioan 1 :3-5,l4,18; Coloseni 2:9). Viaţa Lui este lumină pentru toţi oamenii; adică adevărul, natura, scopul şi puterea … [Read more…]
„El I-a pus totul sub picioare şi L-a dat căpetenie peste toate lucrurile Bisericii, care este trupul Lui, plinătatea Celui ce plineşte totul în toţi.” (Efeseni 1:22-23) Sfânta Scriptură ne învaţă că Biserica este alcătuită din toţi credincioşii începând cu ziua Cincizecimii şi până la momentul Răpirii Bisericii. Toţi, împreună, formează Trupul lui Hristos. Cu … [Read more…]
Care sunt particularitățile adevăratului creștinism? Iată câteva în lumina Sfintelor Scripturi: O naștere din nou sau regenerare. Mântuitorul îi spune lui Nicodim, un fruntaș al iudeilor, care a venit la El noaptea: „Adevărat, adevărat îți spun, că, dacă un om nu se naște din nou, nu poate vedea împărăția lui Dumnezeu” (Ioan 3:3). Traducerea Sfântului Sinod … [Read more…]
Creștinismul are în centrul său o chestiune teologică despre actualitatea mântuirii: ce să fac ca să fiu mântuit? cum să moștenesc viața veșnică? Această problemă ține de existența umană actuală și ea s-a pus de la începutul omului. Istoria devine astfel istoria mântuirii oamenilor. Isus în predica și misiunea Sa, se referă la un răspuns … [Read more…]
„În Ziua Cincizecimii, erau toţi împreună în acelaşi loc.” (Faptele Ap. 2:1) „Pocăiţi-vă”, le-a zis Petru, „şi fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre; apoi veţi primi darul Sfântului Duh.” (Faptele Ap. 2:38). „Cei ce au primit propovăduirea lui au fost botezaţi; şi în ziua aceea, la … [Read more…]
Termenul de creștinism provine din grecesul hristianismos, iar în latină era folosit cuvântul christianismus. Numele de creștin atribuit discipolilor lui Hristos apare imediat după înviere, pentru întâia oară în Antiohia: „Pentru întâia dată, ucenicilor li s-a dat numele de creștini în Antiohia” (Fapte 11:26). Creștin desemnează pe cei ce se convertesc la religia lui Hristos. … [Read more…]
Biserica Creștină Baptistă Speranța - Râmnicu Vâlcea